4 zone ale corpului câinelui adesea ignorate, dar care au nevoie de atenție

Dacă și tu ai acasă un blănos care îți face viața mai senină zi de zi, cu siguranță deja te-ai obișnuit să-l îngrijești cu regularitate: îl perii, îi tai unghiile, îi ștergi urechile și îl speli în mod regulat. Dar, fără să-ți dai seama, anumite zone rămân constant în umbră. Aceste zone nu par să ceară atenție, dar, din nefericire, pot ascunde mici disconforturi, iritații, dureri sau chiar comportamente nedorite. Care sunt acestea?

1. Lăbuțele

Lăbuțele sunt, poate, cele mai muncite părți din tot corpul câinelui și, paradoxal, printre cele mai puțin verificate în detaliu. Le observăm când tăiem unghiile sau poate atunci când ne jucăm cu patrupedul, dar, spațiul dintre degete rămâne adesea ignorat. Acolo se pot strecura resturi de iarbă, fire uscate, mici pietricele sau semințe. Unele se elimină de la sine în timp ce altele se fixează bine și, în timp, pot irita pielea, provocând mâncărimi, roșeață sau chiar infecții locale.

Dacă patrupedul tău își linge des lăbuțele sau își roade zona dintre degete, nu e neapărat un tic. Este posibil să simtă ceva acolo. De aceea, un control simplu, făcut periodic, poate preveni disconforturi mai serioase.

Apoi sunt pernuțele. În zilele de vară pernuțele patrupedului pot deveni uscate și crăpate, mai ales după plimbări lungi pe asfaltul fierbinte. Însă, nu doar vara pot apărea sensibilități, deoarece și iarna vine cu riscurile ei. Astfel, pe timp de iarnă, pernuțele pot suferi din cauza sării sau a gheții. O pernuță inflamată nu se vede întotdeauna, dar blănosul nostru o poate simți. Și, deoarece nu poate să vorbească, vei putea observa cum patrupedul începe să umble diferit, să facă un pas mai lent, să evite să calce apăsat cu aceea lăbuță. În astfel de situații, o verificare simplă, o curățare delicată cu o lavetă umedă, o cremă protectoare sau un balsam pentru protecția și îngrijirea pernuțelor aplicat la nevoie, pot ameliora durerea și proteja pernuțele.

2. Zona de sub coadă

Zona de sub codiță este, cel mai probabil, zona de care te apropii cu ezitare, dar care are nevoie de un pic mai multă atenție decât primește de obicei. Această zonă poate acumula murdărie, fire de blană încâlcite și umezeală, mai ales în cazul câinilor cu blănița lungă și deasă. Iar dacă patrupedul tău a trecut recent printr-un episod de diaree, cu atât mai mult trebui acordată o mai mare atenție.

Așadar, dacă îți vezi patrupedul că se freacă de podea sau se linge insistent în acel loc, poate fi de fapt semnul că ceva îl deranjează. În acest caz, o verificare amănunțită, eventual însoțită de tunderea firelor de păr în exces, de ștergerea delicată cu un șervețel umed după ce revine de afară și o verificare săptămânală pot preveni disconfortul și mirosurile neplăcute.

3. Subrațul și zona dintre coapse

Subrațul și zona dintre coapse sunt zonele care rar intră în rutina obișnuită de îngrijire, și pentru că poate sunt mai sensibile și pentru că nu sunt vizibile mereu. Ei bine, aceste zone trebuie verificate periodic deoarece, pielea din aceste locuri este mai fină, respectiv, mai sensibilă și e supusă frecării constante.

Un periaj blând în aceste locuri, făcut cu regularitate, poate preveni încurcăturile de blană și poate semnala rapid orice schimbare. Nu e nevoie de insistență sau de presiune, este suficient să treci cu peria sau cu mâna și să fii atent la reacția patrupedului. Dacă se ferește sau devine agitat, poate fi un semn că acolo ceva îl deranjează. De asemenea, verifică dacă există roșeață și urmărește dacă blănosul insistă să se lingă în zona respectivă. Acestea sunt semnale subtile, dar care trebuie luate în serios.

4. Pliurile pielii

În mod evident, nu toți câinii au pliuri vizibile, dar pentru cei care le au, precum sunt rasele Bulldog, Shar-Pei sau Mops, verificarea și îngrijirea acestor pliuri devine o parte esențială din rutina lor de îngrijire. Aceste zone, prin natura lor, rețin umezeală, praf, resturi din exterior și secreții naturale care, ulterior, pot duce la dezvoltarea bacteriilor.

Așadar, o dischetă moale sau un șervețel umed cu clorexidină pot fi suficiente pentru o curățare blândă, fără frecare agresivă. Însă, partea pe care mulți stăpâni o omit, este uscarea. Dacă zona rămâne umedă, riscul de iritații crește semnificativ. O simplă ștergere cu o dischetă sau cu un prosop moale încheie ritualul de îngrijire așa cum trebuie.

Poți introduce acest gest într-un moment relaxat, după plimbare sau seara, înainte de culcare. Nu durează mult, iar câinele învață să-l accepte, mai ales dacă-l faci cu calm, cu o recompensă delicioasă și cu o extra sesiune de iubire. Și, dacă observi că se freacă mai des cu botul sau scutură capul fără motiv, aruncă un ochi și în pliurile de pe față deoarece și acolo se pot ascunde disconforturi.

Tu ai verificat toate aceste zone, săptămâna aceasta?

Comentarii